Vladimir Putin a declarat sâmbătă că războiul din Ucraina ar putea „să se apropie de final”, o afirmație care ridică semne de întrebare în legătură cu strategia Kremlinului, mai ales în condițiile în care Moscova părea convinsă până recent că deține avantajul pe front. Potrivit unei analize realizate de The Guardian, comentariile liderului rus ar putea sugera că ideea unei victorii lente, dar inevitabile, nu mai este la fel de sigură ca înainte.
Deși armata rusă continuă operațiunile ofensive în estul Ucrainei, mai multe evoluții din ultimele luni au început să slăbească perspectiva unei victorii garantate pentru Moscova.
De la pierderi teritoriale și dificultăți în recrutarea de soldați, până la atacurile Ucrainei asupra infrastructurii petroliere rusești și scăderea atenției acordate conflictului de către Statele Unite, presiunile asupra Kremlinului devin tot mai mari.
Rusia pierde ritmul ofensivei din Ucraina
După eșecul contraofensivei ucrainene din vara anului 2023, Rusia a continuat să avanseze treptat pe teritoriul ucrainean. Chiar dacă aceste câștiguri au venit cu pierderi umane foarte mari, ele au alimentat percepția că Ucraina pierde conflictul într-un ritm lent, dar constant, iar victoria Rusiei pare inevitabilă.
În ultimele luni însă, situația s-a schimbat vizibil. Recucerirea orașului Kupiansk de către Ucraina, în decembrie, a surprins inclusiv experții militari occidentali, mai ales că Moscova susținuse anterior că localitatea fusese deja ocupată de trupele ruse.
În același timp, Ucraina a reușit să reducă avantajele tehnologice ale Rusiei. Limitarea accesului forțelor ruse la serviciul Starlink și restricțiile privind utilizarea Telegram au afectat comunicațiile armatei ruse și au permis Kievului să recupereze peste 100 de kilometri pătrați în regiunea Zaporojie.
Conform datelor publicate de Institute for the Study of War, Rusia a pierdut controlul asupra a mai mult de 70 de kilometri pătrați de teritoriu doar în luna aprilie. Este prima pierdere netă de teritoriu pentru Moscova după ofensiva-surpriză lansată de Ucraina în regiunea Kursk, în august 2024.
În plus, în lunile februarie și martie, câștigurile teritoriale ale Rusiei au fost minime, ceea ce începe să slăbească și mai mult imaginea unei ofensive lente, dar inevitabil victorioase.
Pierderile armatei ruse depășesc ritmul recrutărilor
Oficialii de la Kiev afirmă că, în ultimele cinci luni, Rusia a pierdut mai mulți soldați decât a reușit să recruteze. Deși aceste cifre nu pot fi confirmate independent, estimările ucrainene sunt bazate pe imagini și înregistrări de pe front.
Potrivit datelor prezentate de Ucraina, armata rusă ar fi pierdut aproximativ 35.000 de militari, morți sau răniți, doar în lunile martie și aprilie, majoritatea victimelor fiind provocate de atacurile cu drone.
În același timp, recrutările au încetinit considerabil. Economistul Janis Kluge estimează că Rusia recrutează acum între 800 și 1.000 de persoane pe zi, ceea ce înseamnă între 24.000 și 30.000 de soldați lunar. Analiza sa se bazează pe bugetele regionale și este susținută inclusiv de declarațiile fostului președinte rus Dmitri Medvedev, care afirma recent că „peste 80.000” de persoane au semnat contracte cu armata în primul trimestru al anului.
În același timp, nu există semnale că Vladimir Putin ar intenționa să anunțe o nouă mobilizare generală, după cea din septembrie 2022, care a provocat tensiuni și nemulțumiri în Rusia.
Atacurile asupra rafinăriilor pun presiune pe economia rusă
Economia rusă a intrat într-o perioadă complicată la începutul anului 2026, însă creșterea accentuată a prețului petrolului, după atacul SUA asupra Iranului, a oferit Moscovei un important sprijin financiar.
Veniturile Rusiei din exporturile de petrol au ajuns la 19 miliarde de dolari în martie, față de 9,8 miliarde în februarie, potrivit datelor publicate de Kyiv School of Economics. Este cel mai ridicat nivel înregistrat din toamna anului 2023.
În acest context, Ucraina și-a intensificat atacurile cu drone și rachete asupra infrastructurii petroliere rusești. Cel mai recent, au fost lovite terminalele petroliere din Primorsk și Ust-Luga, la Marea Baltică. Acestea fac parte dintre cele 14 rafinării și terminale atacate doar în luna aprilie, lovituri care au dus la reducerea exporturilor de petrol.
Analistul Sergey Vakulenko estimează că exporturile zilnice ale Rusiei au scăzut de la 5,2 milioane de barili pe zi la aproximativ 3,5 milioane.
Pentru moment, creșterea prețului petrolului compensează scăderea volumelor exportate. Totuși, situația s-ar putea schimba rapid dacă Statele Unite și Iranul vor ajunge la un acord privind redeschiderea Strâmtorii Ormuz, ceea ce ar putea duce la scăderea prețurilor petrolului.
Ucraina își dezvoltă rapid industria militară
La începutul războiului, Ucraina depindea aproape complet de armamentul și tehnologia furnizate de Occident. Kievul își punea mari speranțe în avioanele F-16 și în sistemele Patriot primite din SUA pentru a schimba cursul conflictului.
Reducerea stocurilor occidentale a obligat însă Ucraina să investească masiv în propria industrie militară, iar rezultatele au început să apară în ultimele luni.
Atacurile asupra infrastructurii energetice aflate adânc în teritoriul Rusiei demonstrează capacitatea tot mai mare a Ucrainei de a lovi ținte situate la mare distanță de front. În ultimele două săptămâni, o rafinărie din Perm, aflată la aproape 1.500 de kilometri de linia frontului, a fost atacată de trei ori cu drone.
În paralel, Ucraina a dezvoltat sisteme ieftine de interceptare pentru distrugerea dronelor rusești. Potrivit Kievului, tehnologia produsă de companii precum Wild Hornets a doborât aproximativ 33.000 de drone doar în luna martie, de două ori mai multe decât în luna precedentă.
Tehnologia militară ucraineană începe deja să fie exportată în state din Orientul Mijlociu, inclusiv în Arabia Saudită, Qatar și Emiratele Arabe Unite, țări afectate recent de atacuri iraniene cu drone.
Temerile Moscovei că Ucraina ar putea lovi chiar și Piața Roșie în timpul paradei dedicate Zilei Victoriei au fost atât de serioase încât au fost observate inclusiv de Kiev. Volodimir Zelenski a reacționat ironic și a emis un decret prin care „garanta” desfășurarea paradei fără incidente.
Kremlinul încearcă să readucă Ucraina în atenția SUA
În paralel cu războiul de pe teren, Kremlinul încearcă să obțină avantaje și pe plan diplomatic. Vladimir Putin speră că îl poate convinge pe Donald Trump să facă presiuni asupra Ucrainei pentru a renunța la restul regiunii Donețk și să deblocheze astfel situația militară.
Subiectul a fost discutat la summitul din Alaska din august, însă, deși administrația americană a analizat propunerea, Donald Trump nu a forțat Kievul să accepte condițiile impuse de Moscova.
În ciuda declarațiilor recente ale lui Putin și a ideii ca fostul cancelar german Gerhard Schröder să medieze negocierile, Rusia nu oferă semne că ar fi dispusă să renunțe la cererile sale maximaliste.
Săptămâna trecută, consilierul Kremlinului Iuri Ușakov a declarat că negocierile de pace nu pot începe până când Ucraina nu își retrage complet trupele din regiunea Donețk.
În contextul în care Donald Trump este concentrat în prezent pe criza din Iran, Vladimir Putin ar putea încerca să readucă războiul din Ucraina în atenția Casei Albe, măcar la nivel de discurs, chiar dacă poziția reală a Moscovei rămâne neschimbată.
