Loviturile lansate sâmbătă de Statele Unite și Israel asupra unor obiective strategice din Iran au accentuat tensiunile regionale și au determinat statele din Golful Persic să își ridice nivelul de alertă. În acest climat tensionat, analiștii avertizează că efectele s-ar putea resimți rapid în economia globală — de la prețul energiei și evoluția monedelor, până la piețele bursiere și activele considerate sigure, potrivit Reuters, citat de news.ro.
Petrolul, indicatorul-cheie al crizei
Țițeiul rămâne cel mai sensibil barometru al instabilității din regiune. Iranul este un producător important, iar împreună cu statele din Peninsula Arabică controlează zona strategică a Strâmtorii Hormuz, tranzitată de aproximativ 20% din oferta globală de petrol. Orice blocaj sau perturbare a fluxurilor poate împinge rapid cotațiile în sus.
La finalul săptămânii, petrolul Brent era tranzacționat în jurul valorii de 73 de dolari pe baril, cu circa 20% peste nivelul de la începutul anului. Surse din piață susțin că unele companii petroliere și traderi au suspendat temporar transporturile prin Strâmtoarea Ormuz, din motive de securitate.
William Jackson, economist-șef pentru piețe emergente la Capital Economics, estimează că, chiar și într-un scenariu limitat, prețul Brent ar putea urca spre 80 de dolari pe baril — nivel atins în timpul conflictului de 12 zile din Iran, anul trecut. În cazul unei escaladări prelungite, care ar afecta oferta globală, petrolul ar putea ajunge la 100 de dolari, cu un impact de 0,6–0,7 puncte procentuale asupra inflației mondiale.
Volatilitate în creștere pe piețele financiare
Contextul geopolitic complică un an deja marcat de fluctuații puternice, alimentate de politicile comerciale ale administrației Trump și de corecțiile din sectorul tehnologic. Indicele VIX, supranumit „barometrul fricii”, a crescut cu aproximativ o treime de la începutul anului, iar volatilitatea implicită a obligațiunilor americane este în urcare cu 15%.
Pe piața valutară, reacțiile vor depinde de durata și amploarea conflictului. În timpul confruntărilor din iunie, dolarul s-a depreciat temporar cu circa 1%, însă și-a revenit rapid. Analiștii Commonwealth Bank of Australia consideră că o eventuală afectare a ofertei de petrol ar putea susține dolarul în fața majorității monedelor, cu excepția yenului japonez și a francului elvețian, percepute drept refugii sigure.
Șechelul israelian rămâne vulnerabil la episoadele de escaladare. În iunie, moneda a pierdut 5% la debutul conflictului și a reacționat puternic și în episoadele tensionate din aprilie și octombrie 2024. Potrivit JPMorgan, presiunile ar putea fi mai persistente de această dată, mai ales dacă Israelul își extinde operațiunile împotriva aliaților regionali ai Iranului.
Activele-refugiu câștigă teren
Francul elvețian, deja apreciat cu 3% față de dolar în acest an, ar putea atrage noi fluxuri de capital, ceea ce ar complica politica monetară a Băncii Naționale a Elveției. Aurul, aflat la maxime istorice în 2026, cu un avans de 22%, ar putea continua să fie preferat de investitori, alături de argint. Totodată, obligațiunile americane ar putea beneficia de o cerere sporită, randamentele acestora fiind în scădere în ultimele săptămâni.
Bitcoin nu mai este perceput drept refugiu sigur: a scăzut cu 2% sâmbătă și a pierdut peste 25% din valoare în ultimele două luni.
Bursele regionale, primele testate
Primele semnale ale reacției investitorilor vor apărea pe bursele din Arabia Saudită și Qatar, deschise duminică. Deși indicii din regiune sunt puternic influențați de evoluția petrolului, o escaladare amplă ar putea pune presiune suplimentară pe piețele locale.
În paralel, companiile aeriene internaționale au început să anuleze zboruri către și dinspre Orientul Mijlociu, ceea ce ar putea afecta acțiunile din sector dacă restricțiile aeriene se extind. Pe de altă parte, producătorii europeni de armament, aflați deja pe creștere în acest an, ar putea beneficia de o cerere sporită în contextul amplificării riscurilor geopolitice.
