Tânârul jurnalist bistrițean, Raul Peterlin, este revoltat de modul în care sunt coordonate câteva instituții:
“Bistrița și Bistrița-Năsăud sunt repere pe hartă drept zone pentru băut cafeaua între Suceava și Cluj. Ori un piș…că mic, scuzați. Atât s-a putut scoate din planurile celor care au vrut ca în județ să funcționeze turismul, o plagă suficient de mare încât să discutăm despre ea. Potrivit unor statistici recent apărute, Bistrița-Năsăud a atras, în 2024, undeva la 100.000 de turiști. Adică jumătatea populației județului Tulcea sau locuitorii cartierelor clujene Mărăști și Gheorgheni. 100.000. Și ăștia cu chiu, cu vai, foarte puțini veniți din afara țării.
Putem inventa sute de instituții care să ia în calcul problema turiștilor, cum avem deja ADI Turism, instituție funcțională și care își motivează existența prin mișcări bune pe front, însă n-are cum să nu se lovească de efectele produse de spulberarea banului public din partea “institutelor de cultură” pe fâsuri care ar costa doi lei și te trezești că se cheltuie zeci de mii, chiar sute de mii.
Centrul Cultural Municipal Bistrița și Centrul pentru Cultură Județean Bistrița-Năsăud, instituții prin care trec banii pentru evenimente culturale sau investiții culturale, debordează de erori și, în multe cazuri, poate, de necunoștință. Cele două au pierdut de mult timp pulsul societății și fabrică aceleași spectacole servite de ani de zile, cu puțini bani livrați către mediul privat care chiar se chinuie să dezvolte brand-uri locale și regionale care să atragă turiștii.
Centrul Cultural Județean are ca target principal zona folclorică, un mediu pe care nu îl cunosc foarte bine, însă despre care am putut să constat următoarele: pe scenă urcă artiste și artiști plătiți bine (excelent chiar), pozând în luptători ai poporului, cocarde la piept, opinci în picioare și mesaje de să-ți rupă sufletul în românism, nu în două, dar care în paralel dau dedicații pe câteva sute în ritmuri orientale, la nunți și chefuri private. Între o doină și o baladă populară merge una de jale, nu? Ăștia ar fi numiți de generația milenială “poseri”, un fel de diletant în română. Nu le contestă absolut nimeni cunoștințele muzicale, ci morala și ceea ce reprezintă când se îmbracă în portul popular.
Centrul Cultural Municipal Bistrița, despre care vorbesc și scriu de mai bine de doi ani de zile, este o instituție moartă, coordonată de un expirat. Moartă, moartă, dar pe acolo trec o grămadă de bani! Doar pentru Revelionul 2024 s-au dus 60.000 de euro pentru The Motans și artificii. Mno, ce tare. Scurt, așa, la final de an. Prioritatea principală pentru această instituție nu a fost niciodată cultura urbană, ci a fost IMPRESARIATUL ARTISTIC, mascat. O suma modică pentru promovare și pentru a urca pe scenă. Din suma contractului, curat-murdar.
În fine, aș scrie pagini și pagini și poate aș alcătui un volum demn de publicat la Charmides, editura șefului CCM-ului care are și o Societate de Concerte, cliente ale instituției pe care o coordonează. Doar că astea sunt private și au același obiect economic precum CCM-ul. Nimic suspect! Suntem noi extrem de proști.
Vorbind și în registrul serios, ambele instituții au uitat să își facă temele, iar în acest moment niciuna nu întocmește vreun studiu sociologic care să le livreze informații referitoare la gusturile pe care le au bistrițenii sau la ce fel de evenimente ar vrea bistrițenii în județul și orașul lor.
În timp ce ce CCM-ul cheltuie bani cu nemiluita pentru organizarea unor concerte camerale la care asistența este redusă cu o medie poate de 30-40 de persoane, județul nostru rămâne fără cele două festivaluri de rock, unul care era susținut deja de nouă ani de zile la Beclean și altul care împlinise cinci ani la Bistrița. Celtic Transilvania nu se va organiza anul acesta din cauza lipsei de bani și ajutor, iar WTF Rock Festival, din motive economice, transferă brand-ul bistrițean județului Constanța, la Vama Veche.
Doar muzica populară și cea de cameră ori simfonică e cultură? Fraierii ăia care vor să dezvolte brand-uri locale sănătoase, ce atrăgeau mii de turiști vară de vară, nu reprezintă un segment cultural? Spuneți-i subcultură, numiți rock-ul cum vreți. Brașovul are 10 festivaluri cu acest specific și au atras turiști, doar cu aceste evenimente, de două ori câți am adus noi cu toată Colibița și alte flori de măr. Hai, poate-s eu rău: Nu le dați bani privaților, să facă ei. Luați-vă cohonesurile între degete și faceți voi ceva care să nu fie lălăială pentru 75+ ori business în impresariat.
O să spuneți, poate… “Hai, bă, mă lași pe rock-ul tău?”. Te las, frate, dar ține minte. Cel mai probabil și tu ai fost conceput pe o piesă rock 😉.“
