Călin Georgescu, plătit să îi facă primarului Iohannis proiecte de 30.000.000€. Erau maculatură

Călin Georgescu, plătit să îi facă primarului Iohannis proiecte de 30.000.000€. Erau maculatură

Călin Georgescu a fost un deceniu tovarăș de proiecte și de afaceri cu politicienii pe care, azi, vrea să îi desființeze.

Călin Georgescu a fost Director executiv, administrând activitatea Centrului Național pentru Dezvoltare Durabilă, (CNDD) între 2000 și 2011. CV-ul este AICI 

CNDD este în subordinea guvernului, iar Georgescu a fost plătit din bani publici sau din fonduri venite de la Națiunile Unite.

În timpul lui Georgescu, CNDD a oferit consultanță pentru dezvoltarea a zeci de localități și de județe din România conduse de prefecți și președinți de Consilii Județene de la toate partidele: PSD, PNL sau UDMR. Detalii AICI

Proiecetele realizate de Georgescu nu au putut fi folosite la nimic, nivelul de realizarea al proiectului fiind cel al unei compuneri de liceu. Călin Georgescu a fost plătit bine pentru realizarea acestora.

Newsweek a prezentat, în urmă cu o lună, Proiectul de dezvoltare Durabilă pe care Călin Georgescu l-a făcut pentru primăria Constanța, condusă de Radu Mazăre, și pentru județul Constanța condus, atunci, de Nicușor Constantinescu. Și Mazăre și Constantinescu au ajuns la pușcărie.

Planul Local de acțiune pentru Constanța, elaborat de Călin Georgescu, avea zeci de proiecte care însumau 1.700.000.000 euro. Tot ce i-a trecut prin cap, Călin Georgescu a înghesuit în Planul de Dezvoltare Durabilă. Nimic nu a putut fi folosit.

Iohannis și Călin Georgescu, parteneriat de 30.000.000 euro. ONU plătește

Pe același model, Călin Georgescu, a redactat, în calitate de Director de proiect, Planul de Dezvoltare Durabilă al orașului Sibiu. Era anul 2004, când primar la Sibiu era Klaus Iohannis.

Proiectul se întinde pe 75 de pagini. Pe jumătate din Planul de dezvoltare durabilă este prezentat orașul Sibiu, într-o descriere făcută la nivelul unui manual de geografie de gimnaziu.

„Pe râul Cibin, în amonte de localitatea Gura Râului, în perioada 1973-1980 s-a construit barajul”… „Intravilanul Sibiului era inundabil, chiar dacă parţial unele cartiere fuseseră îndiguite”.

„Parcul Natural Dumbrava Sibiului, situat la ieșirea din Sibiu spre Răşinari, este traversat de pârâul Trinkbach…”

„La nivelul municipiului Sibiu, se constată că efectivul de animale, bovine, ovine, porcine, păsări şi animale
cu blană, este mai ridicat decât în celelalte oraşe”, scrie Directorul Călin Georgescu în proiectul de Dezvoltare Durabilă al Sibiului.”

Călin Georgescu numără oile și porcii din Sibiu

După ce inventariază veniturile și cheltuielile din Sibiu, Călin Georgescu se apucă să înșiruie zeci de proiecte care trebuie făcute pentru dezvoltarea orașului.

Proiectele au doar denumirea, suma de bani necesară și cine credea Georgescu că ar trebui să se ocupe de ele.

Echipa de consultanță a lui Călin Georgescu a fost formată din 7 oameni, inclusiv un IT-ist. Cele mai importante propuneri  de dezvoltare ale Sibiului vizează mai multe spații verzi, mai mult verde în parcuri, plombarea drumurilor, modernizarea școlilor, colectarea selectivă sau cumpărarea de autobuze și tramvaie noi.

De ce au fost plătiți 7 oameni, plus Călin Georgescu pentru o listă de proiecte care putea fi realizată și de angajații primăriei Sibiu? Pentru că altfel, Georgescu și oamenii lui nu ar fi încasat, timp de un deceniu, sinecurile de la CNDD.

Ce planuri de dezvoltare avea Georgescu:

Extinderea şi amenajarea spaţiilor verzi din municipiul Sibiu – 1.200.000 euro

Amenajarea unei staţii de transfer şi sortare pentru deşeurile municipale – 5.800.000 euro

Modernizarea parcului de transport auto urban cu mijloace auto ce respectă Normele Euro 3 și Euro 4 – 7.000.000 euro

Reabilitarea stării tehnice a reţelelor stradale sau a arterelor intens circulate  – 10.000.000 euro

Îmbunătăţirea bazei materiale a unităţilor şcolare – 1.000.000 euro.

Fiecare proiect propus de Călin Georgescu ocupă un rând. Când în realitate, orice proiect scos la licitație se întinde pe zeci de pagini.

Pentru că nu au studii de fezabilitate, acorduri de la diverse entități, nu indică sursa de bani, sustenabilitatea economică, partea în care propune proiecte ocupă doar 10 pagini din cele 75 ale Planului.