Deputatul Andrei Csillag atrage atenția asupra unui subiect tot mai apăsător pentru români: prețul motorinei și impactul acestuia asupra economiei și nivelului de trai. Deși explicațiile oficiale invocă frecvent factori externi, precum evoluția prețului petrolului sau tensiunile geopolitice, realitatea din spatele prețului de la pompă arată că politicile fiscale interne joacă un rol esențial.
Potrivit acestuia, dacă luăm ca reper un preț de aproximativ 10 lei pe litru, aproape jumătate din sumă – în jur de 4,5 lei, adică 45% – ajunge direct la stat sub formă de taxe. O proporție care ridică întrebări legitime despre echilibrul dintre nevoia de venituri bugetare și presiunea pusă pe economie și populație.
Structura taxării este clară: acciza, o taxă fixă stabilită prin lege, este de aproximativ 2,8 lei pe litru, iar peste aceasta se aplică TVA de 21%, care ajunge la circa 1,74 lei pentru un preț final de 10 lei. „Vorbim, practic, despre un sistem în care se aplică taxă la taxă”, subliniază deputatul, explicând că TVA-ul este calculat inclusiv peste acciză.
În lipsa acestor componente fiscale, costul efectiv al motorinei – adică prețul de achiziție de la producător – ar fi în jur de 4,4 lei. La această sumă se adaugă costurile logistice și marja comercială a distribuitorilor, estimate la aproximativ 10%. Chiar și în aceste condiții, diferența până la prețul final este dominată de taxare.
România se situează astfel printre statele Uniunii Europene cu o taxare ridicată a motorinei, în jurul locului 5. În același timp, există exemple de țări europene care au ales să reducă temporar accizele sau TVA-ul pentru a amortiza șocurile generate de piața internațională.
Impactul acestor politici se resimte în întreaga economie. Motorina nu este doar un produs de consum, ci un element esențial în lanțurile de aprovizionare. Creșterea costurilor de transport afectează direct agricultura, industria și, în final, prețurile plătite de consumatori. Rezultatul este o presiune suplimentară asupra inflației și o scădere a puterii de cumpărare.
Deputatul Andrei Csillag subliniază că frustrarea socială este în creștere, tocmai pentru că oamenii resimt direct aceste scumpiri, fără să vadă măsuri concrete de atenuare. În timp ce factorii externi contribuie la creșterea prețurilor, statul dispune de pârghii interne care ar putea fi utilizate pentru a reduce presiunea.
„Lipsa unei intervenții sau măcar a unei comunicări clare alimentează sentimentul că povara este lăsată exclusiv pe umerii cetățenilor și ai mediului economic”, avertizează acesta.
În concluzie, dincolo de cifre, discuția este despre echilibru și responsabilitate. Despre modul în care sunt împărțite costurile între stat și cetățean și despre transparența cu care sunt comunicate aceste realități. Pentru că, în final, fiecare leu din prețul motorinei se reflectă în costul vieții de zi cu zi.
